Fumatul – o reală problemă în rândul adolescenților

Fumatul – o reală problemă în rândul adolescenților

Tabagismul este considerat ca o maladie care are toate efectele atribuite unei epidemii sau mai exact a unei pandemii ce se impune a fi cercetată ca atare. Numărul fumătorilor în lume la începutul anilor ’90 ai sec. trecut era de 1,1 miliarde, dintre care 800.000 oameni în ţările în curs de dezvoltare. În România, prevalenţa fumatului în 1994 la populaţia mai mare de 15 ani a fost de 28%, dintre care 42,7% bărbaţi şi 15,2% femei. Programul European de Studiu pentru Alcool şi Droguri (ESPAD) condus de Institutul pentru Managementul Serviciilor de Sănătate şi The County Departments for Health Promotion and Health Education oferă date îngrijorătoare cu privire la diada adolescent – tabagism: • 32% dintre elevi au fumat prima ţigara înainte de 14 ani; • doar 13% cred ca fumatul din când în când este dăunator, dar cred în proporţie de peste 75% că fumatul de 1-2 pachete pe zi aduce cu sine riscuri pentru sănătate.

Anual, peste 500.000 de oameni mor în UE din cauza consumului de tutun şi se estimează că un sfert din totalul deceselor cauzate de cancer, în Europa, este atribuit fumatului. Consumul de tutun induce boli ce provoacă moartea a 3 milioane de persoane pe glob în fi ecare an. În lume se produce un deces la fi ecare 10 secunde în urma bolilor provocate de fumat. Durata vieţii este mai scurtă la fumători din cauza fumatului continuu, numărul deceselor în cazul fumătorilor fi ind de trei ori mai mare decât al nefumătorilor de toate vârstele, începând cu tinerii adolescenţi. Fumătorii ce încep să fumeze în adolescenţă şi continuă să fumeze regulat au şansa de 50% de a deceda din cauza tutunului.

Adolescenţa este etapa cea mai dinamică a dezvoltării umane care excelează prin multitudinea, diversitatea şi complexitatea modifi cărilor la care este supus organismul. Ea se asociază cu elanul corpului, adică accelerarea creşterii corpului şi a transformărilor interne, care vor face organismul apt de a îndeplini sarcinile maturităţii. De aceea s-a afirmat că adolescenţa este „vârsta hainelor prea scurte”.

N. Cosmivici (1974) consideră că în procesul dezvoltării bio-psiho-sociale a omului, prin stadialităţile succesive de evoluţie, adolescenţa se prezintă ca una dintre cele mai complexe şi mai importante etape ale acestei dezvoltări. Adolescenţa este o fază de intersecţii circulatorii ale existenţei când se conturează dominantele debutului de viitor către inserţie şi integrare în viaţa profesională şi socială. Această vârstă cunoaşte mari transformări biologice şi psihologice, transformări evolutive în tot ansamblul conduitei, în conţinutul şi formele de manifestare ale personalităţii.

Adolescenţa a fost definită ca perioadă în dezvoltarea organismului uman care urmează pubertatea şi precede starea de adult. (Şchiopu, 1996) În perioada adolescenţei se dezvoltă conştiinţa de sine, capacităţile de integrare în competiţii loiale, capacitatea de a învăţa exercitarea de rol şi de statute speciale în cadrul grupurilor şcolare, apoi în viaţa socială.

De ce încep tinerii adolescenți să fumeze?

Fumatul este asociat cu a fi mare şi atât timp cât adolescenţii văd adulţii care fumează şi sunt concomitent expuşi unor acţiuni de publicitate şi propagandă pentru tutun, vor fi atraşi să încerce fumatul. Factorii care influenţează adolescenţii în a deveni sau nu fumători ţin de individ, influenţa familiei, prietenilor şi a grupurilor cu care se identifică. Publicitatea pentru produsele de tutun apelează astăzi la forme cât mai abile de atragere a tinerilor, asociind fumatul tinereţii, sportului, frumuseţii, virilităţii şi feminităţii. Sponsorizarea concertelor live sau televizate cu participarea unor vedete internaţionale reprezintă o modalitate indirectă a acestor companii, uneori biletul de intrare constând în prezentarea unui număr de pachete goale de ţigări aparţinând companiei sponsorizatoare. Aceleaşi companii plătesc sume substanţiale producătorilor de filme pentru ca eroii pozitivi din filmele acestora să fumeze marca proprie de ţigări. Fondurile financiare alocate promovării obiceiului fumatului întrec cu mult fondurile alocate sănătăţii. De exemplu, în ţările asiatice se folosesc anual 6,8 miliarde dolari pentru publicitatea tutunului şi numai 3,3 miliarde dolari pentru vaccinări.

Fumatul are consecinţe deosebit de grave asupra celor care fumează (fumători activi), dar şi asupra nefumătorilor care stau într-o încăpere în care se fumează (fumători pasivi). Fumul de tutun din mediile interioare este alcătuit în cea mai mare parte (aproximativ 85%) din curentul lateral sau marginal (fumul de tutun provenit din vârful aprins al ţigării care arde mocnit) şi în proporţie mai mică din curentul principal (fumul exhalat de fumătorul activ), însă conţine un număr mare de substanţe chimice cu efect toxic, iritativ sau carcinogen. De altfel, Agenţia de Protecţie a Mediului (Environmental Protection Agency) din Statele Unite consideră poluarea interioară provocată de fumul de tutun ca având efecte cancerigene, încadrând-o în aceaşi clasă cu poluarea cu azbest, arsen, benzen sau radon.

Diferite studii arată că dacă tinerii nu încep să fumeze înaintea vârstei de 20 ani, e puţin probabil să facă acest lucru mai târziu şi, în acelaşi timp, debutul precoce al acestui obicei este asociat cu dezvoltarea unor deprinderi de “fumător înrăit”, dificultate în renunţarea la fumat şi o mai mare probabilitate de îmbolnăvire ca urmare a consumului de tutun. Toate acestea, atrag atenţia asupra necesităţii dezvoltării unor programe educative de prevenire a fumatului la vârsta la care adolescenţii români sunt tentaţi să fumeze, dar nu fumează încă în mod constant. De asemenea, se impune implementarea unor programe de renunţare la fumat pentru adolescenţii care sunt deja fumători. Alte studii au arătat că părinţii pot influenţa comportamentul copiilor lor legat de fumat prin propriul comportament, prin modul în care discută cu aceştia diferite aspecte legate de fumat şi alte comportamente cu risc pentru sănătate, prin normele sociale pe care le cultivă, incluzând permiterea fumatului în casă de către ei sau alte persoane.

Potrivit OMS (Organizației Mondiale a Sănătății) fumatul pasiv ucide în jur de 1,2 milioane de persoane în fiecare an și 65.000 dintre aceste decese premature sunt copii și adolescenți cu vârsta sub 15 ani. Copiii cu îngrijitori care fumează sunt cu aproape 70% mai predispuși la fumat până la vârsta de 15 ani.

Consumul de tutun și expunerea la fumatul pasiv în timpul sarcinii dăunează de asemenea foarte grav bebelușilor. Copiii care trăiesc cu fumători au un risc mai mare de boli pulmonare, de mortalitate precoce, prezintă un risc mai mare de bronșiolită, pneumonie și alte infecții respiratorii. De asemenea, sunt mai predispuși să dobândească și să fie spitalizați pentru astm și să dezvolte boli ale urechii medii.

Tot OMS subliniază faptul că copiii expuși fumului de tutun la începutul vieții se confruntă, de asemenea, mai des cu probleme de comportament și se descurcă mai puțin bine la școală.

În concluzie: Fumatul părinţilor reprezintă un exemplu depravat pentru generaţia în creştere. La copiii fumători şi cei supuşi cu regularitate la fumul de ţigară se observă o tendinţă spre stagnare a dezvoltării fizice, exprimată prin încetinirea creşterii masei ponderale şi taliei în dinamică. La copiii fumători activi şi pasivi comparativ cu cei nefumători se detestă premizele unor disfuncţii respiratorii oculte.

Fumatul tutunului este o problemă de sănătate publică şi prezintă multiple inconveniente atât pentru cei care îl practică, cât şi pentru ceilalţi membri din familie, consideraţi fumători pasivi.

Surse bibliografice – articole științifice:

  1. Cristina PETRESCU, Nicoleta CIUREL-ANDRECA, Sorina DOROFTEI, Oana SUCIU, Radu BAGIU, Tudor RAREŞ-OLARIU, articol publicat online în Sănătatea Publică, Economie și Management în Medicină, nr 5(26) / 2008, ISSN 1729-8687, pg 85-88
  2. Sandovici Anișoara, Adolescenţii şi percepţia asupra fumatului, articol publicat online în Psihologie, revista științifico-practică, nr 1/2020 / ISSN 1857-2502 / ISSNe 2537-6276, pg 39-49
  3. Lotrean L.1 , Ionuţ C.1 , De Vries H., Fumatul activ şi pasiv în rândul elevilor de liceu şi şcoală generală, Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.57, nr.2/2007 – Journal of Hygiene and Public Health
  4. Liliana Bârdan, Fumatul prematur – pronostic rezervat pentru speranţa de sănătate, Editura CEP ”Medicina”, 2008
  5. Tiurean, LaviniaPopa, DanaRogozea, Liliana. Fumatul – o adevarata problema de sanatate publica/smoking, Jurnal Medical Brasovean; Brasov Iss. 2,  (2015): 9-12.
  6. Doina Anca Pleşca, Oana-Cristina Mărginean, Cristian Gheonea, Sorin Man, Ladislau Ritli, Ioan Gherghina, Aurel Nechita, Sorin Buzinschi, Otilia Mărginean, Liviu Pop, Claudia Olaru, Smaranda Diaconescu, Bogdan Stana, Atitudinea profesioniştilor din medicina pediatrică din România privind consumul de tutun în perioada copilăriei şi adolescenţei, Revista Română de Pediatrie – Volumul lXVIII, Nr. 4, An 2019
  7. https://www.who.int/news/item/16-03-2021-new-brief-outlines-devastating-harms-from-tobacco-use-and-exposure-to-second-hand-tobacco-smoke-during-pregnancy-and-throughout-childhood, articol publicat la 16/03/2021.

lasă-ți comentariul


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *